BINE ATI VENIT

VA MULTUMESC PENTRU VIZITA SI VA MAI ASTEPT SI ALTADATA....
ma mai gasiti si pe www.bucataras.ro.....

joi, 12 aprilie 2012

CUM ALEGEM VINURILE PENTRU MANCARURI

LA PREPARATELE CULINARE PE BAZA DE CARNE,alegerea vinurilor se face tinand seama,in primul rand de culoarea carnii.
Carnea de manzat si de vita adulta,carnea de oaie sau de capra si vanatul sunt cunoscute generic sub denumirea de carne rosie.
Carnea alba poate fi de peste,vitel,porc,miel,pasare(pui,gaina) sau iepure de casa.
Alti factori de care trebuie sa tinem seama la alegerea vinului sunt gradul de impanare cu grasime,procedeele tehnice de preparare si garniturile cu care se serveste preparatul respectiv.
Astfel,la PREPARATELE DIN CARNE ALBA gatite prin inabusire,fierbere sau sotare(calire in unt) se recomanda vinur0ile albe,seci si demi-seci.Daca aceleasi preparate sunt gatite prin prajire(frigere) se vor consuma impreuna cu vinuri rosii,tinere.Puiul la frigare face insa exceptie,fiind servit cu vin alb,sec.
LA PREPARATELE DIN CARNE ROSIE se consuma,in general,vin rosu,sec si demi-sec.
VANATUL va fi mai gustos servit cu vin rose,vechi,sau vin rosu tanar(pentru vanatul cu pene) si vin rosu tare(pentru vanatul ca par).
La BRANZETURI se recomanda vinul rose sau rosu,usor.
CIUPERCILE  pot fi servite cu vinuri rosii sau albe,in functie de modul de preparare.Ciupercile umplute sau preparate ca garnitura pentru fripturi se servesc impreuna cu vinuri albe,seci si demi-seci.Daca sunt gatite cu sosuri,se servesc cu vinuri rose sau rosii.
La PESTE se recomanda vinuri albe,seci si acide.
DESERTURILE pe baza de inghetata se consuma cu ape minerale si bauturi racoritoare.Produsele de patiserie(placinte sau pateuri) pot fi consumate cu vin rose,insa este de preferata berea.La deserturi cu creme si glazuri se serveste,de obicei,un vin de desert,alb,demi-sec.
TEMPERATURA LA CARE SUNT SERVITE VINURILE si,in general,toate bauturile,este foarte importanta.Diferenta de 2-3grade poate accentua sau diminua calitatile felurilor de mancare.
Vinurile,albe,seci si demi-seci se servesc la temperaturi de 6-10grade celsius,iar cele dulci la 4-8 grade.
Vinurile rosii trebuie servite la 15-18grade celsius,iar sampania la 5-8grade.
La un meniu se servesc maximum doua sorturi de vin(in afara vinului de desert):alb si rosu sau alb si rose.


marți, 10 aprilie 2012

VOPSITUL OUALELOR



Traditia vopsirii si incondeierii oualelor se pierde in negura vremuririlor.Conform acestui obicei,ouale se vopsesc in saptamana dinaintea Pastelui in Joia Mare sau Vinerea Seaca.
In zilele noastre,vopsirea se face in majoritatea cazurilor cu produsi chimici speciali,dar la sate nu sunt putine gospadarii in care natura isi spune cuvantul o data in plus.
Inainte de a incepe vopsirea propriu-zisa este recomandabil sa se tina cont de cateva sfaturi:se aleg oua de un alb uniform si avand coaja neteda;inainte de a le fierbe,se verifica daca sunt proaspete cufundandu-le intr-un vas cu apa-cele proaspete raman la fund,cele vechi se ridica la suprafata;pentru ca vopseaua sa prinda bine este indicat sa fie spalate cu detergent;oale albe,fierte,pot fi pictate dupa preferinta si talentul fiecaruia,folosind culorile tempera.
Vopsirea oalelor cu ajutorul plantelor este un obicei care dateaza din batrani.
Pentru a obtine culoarea ROSIE se folosesc foitele de la ceapa rosie.Dupa ce foile au fost fierte in apa si au stat cateva ore,se introduc ouale si se lasa sa fiarba pana se obtine culoarea dorita.
Acelasi procedeu se urmeaza pentru culoarea GALBENA dar se folosesc foite de ceapa obisnuita,frunze de mesteacan,papadie,sunatoare sau patrunjel.
Culoarea VERDE se obtine folosind urzicile,proaspat culese.Acestea se tin apa 12ore,dupa care se introduc ouale si apoi se fierb.Vredele se obtine si utilizand frunzele de nuc.
Cu ajutorul sfeclei rosii se obtine o nuanta de ROSU-VIOLET.Taiata cubulete,sfecla se fierbe in apa 10minute,apoi se adauga ouale.
In ultimii ani au aparut si abtibildurile,foitele care le punem pe oua si le introducem rapid in apa clocotita si ele se muleaza perfect pe oua.
Mai greu de obtinut este ALBASTRUL,care poate fi preparat fierband flori de viorele.
CE SEMNIFICA CULORILE CU CARE SUNT VOPSITE OUALE:
=ROSU-sangele,viata,focul purificator,lumina adusa de soare si de dragoste
=ALBASTRUL-este expresia cerului primaverii si simbolul vitalitatii
=VIOLETUL-stapanire de sine si incredere in dreptate
=PORTOCALIUL-forta,rabdare si ambitie
=VERDELE-trezirea la viata a naturii,rodnicie si speranta
=MARONIUL-simbolul pamantului fertil

joi, 5 aprilie 2012

TARTA CU CAPSUNI SI FRISCA

Ingrediente

  • 500 gr capsuni
  • 15 linguri zahar
  • 5 linguri ulei
  • 5linguri lapte
  • 5 linguri faina
  • 1 plic praf de copt
  • 5 oua
  • 100 ml frisca lichida
  • 1 plic gelatina rosie
  • 1 praf de sare
  • 4linguri gem de capsuni

Mod de preparare reteta Tarta cu capsuni si frisca

Curatam capsunile de codite,le spalam si le taiem fasii.Punem peste ele 10linguri de zahar si le dam la frigider minim o ora.
Separam albusurile de galbenusuri.Galbenusurile le frecam cu 5linguri de zahar pana se topeste zaharul,apoi adaugam treptat laptele si uleiul.Amestecam faina cu praful de copt si punem in compozitie.
Separat,batem albusurile cu un praf de sare pana se intaresc si incorporam in compozitia de galbenusuri,amestecan usor.
Tapetam o forma de tarta cu hartie de copt in care rasturnam aluatul.Dam la cuptor 25minute,aproximativ,pana este copt blatul.
 Scoatem din cuptor si lasam sa se raceasca in tava,apoi dam jos hartia si punem tarta pe un platou.
Scurgem capsunile de zeama,pe care o pastram pentru gelatina.Zeama de la capsuni o completam cu apa pana la 300ml,daca nu avem destul.
Plicul de gelatina il amestecam cu doua linguri de zahar,peste care punem zeama de la capsuni si punem pe foc mic,pana incepe sa fiarba,amestecand din cand in cand.Oprim focul si lasam sa se raceasca putin.
Ungem blatul cu gemul de capsuni,punem deaspra capsunilet,apoi turnam gelatina.Lasam sa raceasca apoi ornam cu frisca batuta,dupa gust.Putem pune si 200ml frisca daca vrem sa fie mai cremoasa.